Rugaciunea de seara. Nu te culca fara sa o rostesti!

Rugaciunea de seara a Sfantului Macarie cel Mare catre Dumnezeu Tatal

Dumnezeule cel vesnice si Imparate a toata faptura,

Cela ce m-ai invrednicit a ajunge pana in acest ceas,

iarta-mi pacatele ce am facut in aceasta zi: cu lucrul, cu cuvantul, si cu gandul, si curateste, Doamne, smeritul meu suflet,

de toata intinaciunea trupului si a sufletului.

Si-mi da, Doamne, in aceasta noapte,

a trece somnul in pace,

ca sculandu-ma din ticalosul meu asternut,

bine sa plac Preasfantului Tau nume, in toate zilele vietii mele,

si-mi ajuta cu harul Tau sa calc pe vrajmasii

cei ce se lupta cu mine, pe cei trupesti si pe cei fara de trup.

Izbaveste-ma Doamne de gandurile cele desarte,

care ma intineaza si de poftele cele rele,

ca a Ta este imparatia, puterea si slava,

a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin.

Calendar ortodox 23 iunie 2020. Ce sfânt este prăznuit de credincioșii ortodocși

Calendar ortodox 23 iunie 2020. Credincioșii ortodocși o vor sărbători pe 23 iunie pe sfânta Agripina, cea care l-a slujit pe Hristos până la moarte.

Tot astăzi mai sunt pomeniți Sfintele Vasa, Paula și Agatonica, Sfinții Mucenici Aristocleu preotul, Dimitrian diaconul și Atanasie anagnostul și Sfântul Mucenic Eustohie.

Calendar ortodox 23 iunie 2020. Viața Sfintei Agripina. Fecioara Agripina s-a născut în cetatea Roma cea veche.

Încă din tinerețe aceasta a crezut și i s-a dedicat întru-totul lui Dumnezeu, și s-a făcut buna mireasma a lui Hristos.

Prin pilda sa curată, Agripina a cucerit inimile credincioșilor și le-a umplut de mireasmă, gonind toate duhurile rele.

Pe vremea împăratului Valerian, Sfânta Agripina a fost torturată cu toiege și i-au fost sfărâmate oasele, a fost dezbrăcată de haine și întinsă în legături, în cele din urmă fiind salvată de îngerul Domnului.

În munci Sfânta Agripina și-a dat sufletul lui Dumnezeu, iar alte roabe ale lui Iisus Hristos precum Vasa,

Paula și Agatonica, au luat corpul Sfântei fecioare și au ieșit cu el din cetatea Romei. Acestea au îngropat trupul Sfintei Agripina în eparhia Siciliei, iar când Sicilia a primit acele cinstite moaște mucenic, cetatea s-a apărat cu rugăciunile acesteia.

De asemenea, la mormântul său au mers sute de oameni pentru a se vindeca de boli grave, Sfânta Agripina fiind considerată tămăduitoare de toate bolile.

Troparul Sfintei Muceniţe Agripina
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună

mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. scrie redactia.ro

Tratamente naturale de la Arsenie Boca – Sfaturi pentru boli

Bolile incep de la suflet si nu de la corp. Suferinta incepe de sus, de la minte, de la conceptia despre lume, de la dezechilibrul mintal in care ratacim. Asa spunea Parintele Arsenie Boca.

„Ma, cine-i ingust la minte nu are leac nicaieri”

Parca toate lucrurile unui om seamana cu stapanul lor – obisnuia sa spuna parintele Arsenie Boca. Sfaturile sale privitoare la boli au fost si raman astazi la fel de autentice ca atunci cand le-a daruit ca un medicament celor care veneau la el pentru vindecare. Cuvintele parintele Arsenie Boca erau vii si aveau in ele insele un suflu tamaduitor. Privirea si sfaturile lui deschideau inima, luminau ochii mintii si aduceau pacea unei intelegeri profunda cu privire la cine suntem si ce avem de facut in viata.

Paralizia loveste pe cei nesatui de avere. Arsenie Boca reusea sa patrunda cu intelegerea sa duhovniceasca insuflata de Duhul Sfant cele mai ascunse cauze ale bolilor trupesti. Paralizia o vedea ca pe o consecinta provocata de dorinta de imbogatire peste masura. Aceasta patima poate fi mostenita din familie, si cel afectat are mult de luptat pentru a o birui.

Cancerul ii atinge pe cei care nu postesc niciodata. Mai mult ca orice alta boala, cancerul nu are leac si apare fara nici o explicatie medicala plauzibila. De aceea parintele Arsenie Boca spunea despre cancer ca este ca o „frana pedepsitoare a desfranarii stomacului. Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mancarilor si obarsia desfranarii.”

Fumatul duce in timp nu doar la imbolnavirea plamanilor, ci mai ales la slabirea capacitatii mintale, incat nici credinta nu o mai vezi atat de curat.

Batranetea este ca un cavou ajutator. Parintele Arsenie Boca ii indemna pe ceiAdvertisements varstnici sa nu carteasca la necazuri, pentru ca aceasta este o vreme de cercetare a lui Dumnezeu. Varsta inaintata este grea, dar cel care rabda cu blandete, multa pace va dobandi si multa rasplata de la Dumnezeu.

Sfaturi pentru bolnavi de la Arsenie Boca

Parintele stia medicina si avea sfaturi chiar si pentru cele mai actuale probleme pretextate de femei. De pilda, spunea ca si parul trebuie sa se hraneasca si cand ne cade parul este bine sa facem galbenus de ou cu ulei de ricin si sa ne spalam capul si sa-l clatim cu otet de mere.

– Daca impiedici un guturai prin medicamente il transformi in alte primejdii. Lasa fazele obisnuite ale bolii sa treaca natural, pentru ca ele sunt cel mai bun leac. Fereste-ti capul de frig si ajunge.

– Faceti semnul sfintei cruci pe tot ce mancati: apa, ceai, cafea, prajitura, fructe, bautura, paine. De ar fi dat chiar si cu otrava, Sfanta Cruce anuleaza tot ce este otravit.

– Cei bolnavi sa tina regimul bolii in loc de post.

– Transpiratia abundenta e din cauza ca nu ne functioneaza bine rinichii.

Tratamente naturiste parintele Arsenie Boca

– Cei bolnavi de plamani sa se trateze cu hrean plamadit in miere de albine: „Cel ce a facut cerul si pamantul e in stare sa lipeasca o piele rupta”.

– O femeie avea pietre la fiere si parintele Arsenie Boca i-a zis sa nu mearga la operatie, ci sa faca ce-i spune el: sa faca un ceai de limba cerbului cu coaja de portocala, neindulcit, pe care sa-l bea in loc de apa vreo 2-3 luni. Ceaiul acesta zdrobeste pietrele pe cale naturala si le transforma in nisip.

– O alta femeie in varsta a venit odata la parintele Arsenie Boca pentru o boala de ochi. Avea cataracta si parintele i-a zis ca daca va merge la operatie va ramane oarba. Apoi i-a recomandat un tratament cu seva de vita de vie: „Primavara sa pui o sticluta la vita de vie si din seva pe care o aduni in sticluta, sa iei cateva picaturi cu pipeta si sa-ti pui in ochi si nu o sa mai ai nevoie de operatie”.

Și Isus

Și Isus s-a simțut singur, trist, abondonat și a plâns. Crezi că nu înțelege?

Se spune astazi! Rugaciunea de miercuri iti va aduce lumina in suflet, liniste si bunastare in casa

Rugaciunea intai

Dumnezeule si Parinte al Domnului nostru Iisus Hristos, Cel care m-ai ridicat din patul meu si m-ai indrumat pana

in acest ceas al rugaciunii, da-mi harul Tau, deschizandu-mi gura. Calauzeste-ma cu Duhul Tau cel Sfant si invata-ma indreptarile Tale.

Cate ti-am gresit pana in acest ceas, cu cuvintul, cu fapta sau cu gandul, cu voie ori fara de voie, slabeste, lasa, iarta, dupa mare mila Ta.

Ca, daca Te vei uita la faradelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Ca la Tine este izbavirea.

Tu esti Unul Sfant, ajutator puternic si aparator al vietii noastre si pe Tine Te lauda toata zidirea in veci. Amin.

Rugaciunea a doua, Doamne Dumnezeule, izgoneste de la mine, pacatosul si nevrednicul robul Tau,

lenevirea, uitarea, nestiinta, nepurtarea de grija si toate cugetarile viclene si necurate de la ticaloasa mea inima si de la intinatul meu suflet si de la intunecata mea minte; si stinge vapaia patimilor

mele si miluieste-ma si ajuta-mi, pentru ca sunt neputincios cu sufletul si cu trupul. Izbaveste-ma de dorintele cele viclene,

care vin asupra mea, si de aducerile-aminte din zi si din noapte si izbaveste-ma de toate faptele mele cele rele.

Ca tu esti prea binecuvantata mai mult decat toate neamurile si prea cinstitul tau nume se slaveste in vecii vecilor. Amin.

Martirizat de otomani, Antim Ivireanul a lasat in

urma predici inca folosite de Biserica Ortodoxa Romana de peste 300 de ani si rugaciuni puternice, cum este cea de miercuri.

Rugăciunea mamei pentru copiii săi, mai puternică şi mai ascultată decât rugăciunea preotului

Rugăciunea mamei pentru copiii săi – La un părinte tot venea o femeie să plătească pentru ca să i se întoarcă băiatul plecat de acasă, pierdut în lume… I-a zis părintele: “Mă, ai plătit la biserici de-l poţi cântări în bani…! Mai bine roagă-te pentru el, şi o să se întoarcă. Rugăciunea mamei nu are egal pe lumea asta”.

Rugăciunea mamei pentru copiii săi

”Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, şi îndrăznesc să spun că ei sunt copiii Tăi, fiindcă le-ai dat fiinţă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viaţa cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfiat şi i-ai primit în sânul Bisericii Tale.

Doamne! Păzeşte-i în har până la sfârşitul vieţii lor, învredniceşte-i să se împărtăşească de Tainele legământului Tău, sfinţeşte-i cu adevărul Tău, ca să se sfinţească în ei şi prin ei sfânt numele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca să îi cresc spre slava numelui Tău şi folosul aproapelui! Dă-mi în scopul acesta răbdare şi putere!

Învaţă-mă să sădesc în inima lor rădăcina adevăratei înţelepciuni – frica Ta! Luminează-i cu lumina Înţelepciunii Tale ce cârmuieşte întreaga lume! Să Te iubească din tot sufletul şi din tot cugetul lor, să se lipească de Tine din toată inima şi să tremure de cuvintele Tale toată viața lor!

Dăruieşte-mi pricepere să le arăt că viaţa cea adevărată stă în păzirea poruncilor Tale, că osteneala întărită de cucernicie aduce toată viața de aici mulţumire lipsită de tulburare, iar în veşnicie – fericire negrăită. Descoperă-le lor înţelegerea legii Tale, ca până la sfârşitul zilelor lor să aibă simţământul că Tu eşti pretutindeni!

Sădeşte în inima lor teama şi dezgustul de orice fărădelege, ca să fie fără de prihană în căile lor, ca să-şi aducă aminte întotdeauna că Tu, Dumnezeule Atotbune, păzeşti cu gelozie legea Ta şi dreptatea Ta!

Ţine-i în curăţie şi în evlavie faţă de numele Tău, încât să nu prihănească Biserica Ta prin purtarea lor, ci să trăiască după rânduielile ei!

Însufleţeşte-i cu râvna pentru învăţătura folositoare şi fă-i în stare de toate lucrurile cele bune, ca să câştige înţelegerea cea adevărată a cunoştinţelor de care au neapărată nevoie, ca să se lumineze cu ştiinţa cea binefăcătoare pentru omenire.

Doamne! Dă-mi înţelepciune ca să întipăresc cu trăsături de neşters în inima şi în mintea copiilor mei frica de întovărăşirea cu cei ce nu ştiu de frica Ta, să le insuflu îndepărtarea de orice însoţire cu cei nelegiuiţi, ca să nu ia aminte la împreună-vorbirile cele putrede, să nu fie abătuţi din calea Ta de pildele cele rele, să nu se smintească de faptul că uneori calea nelegiuiţilor propăşeşte în lumea aceasta!

Cerescule Părinte! Dăruieşte-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteală prin faptele mele, ci a-i feri de rătăciri, de a le îndrepta greşelile, de a le înfrâna îndărătnicia, de a-i abate de la năzuinţa spre deşertăciune şi uşurătate.

Să nu fie furaţi de gânduri nechibzuite, să nu umble după poftele inimii lor, să nu se mândrească în cugetele lor, să nu Te uite pe Tine şi să nu uite de legea Ta, ca fărădelegea să nu dea pierzării mintea şi sănătatea lor şi păcatele să nu le moleşească puterile sufletulului şi ale trupului.

Judecătorule Drept, Care îi pedepseşti pe copii pentru păcatele părinţilor până la al treilea şi al patrulea neam! Abate această pedeapsă de la copiii mei, nu îi bate pe ei pentru păcatele mele, ci stropeşte-i pe ei cu roua harului Tău, ca să sporească în virtute şi în sfinţenie, să crească întru bună voirea Ta şi întru dragostea oamenilor evlavioşi.

Părinte al îndurărilor şi a toată milostivirea! Din dragoste de mamă, le-aş dori copiilor mei toată îmbelşugarea bunătăţilor pământeşti, le-aş dori binecuvântare din roua cerului şi din grăsimea pământului, însă fie cu ei sfântă voia Ta!

Rânduieşte-le soarta după bună voirea Ta, nu îi lipsi în viaţă de pâinea cea spre fiinţă, trimite-le toate cele trebuitoare în vremelnicie spre dobândirea veşniciei fericite, fii milostiv cu ei când vor păcătui înaintea Ta, nu le socoti lor păcatele tinereţii şi ale neştiinţei, fă inimile lor să se umilească atunci când se vor împotrivi călăuzirii harului Tău, pedepseşte-i şi miluieşte-i, îndreptân-du-i la calea bineplăcută Ţie, dar fără să-i lepezi de la faţa Ta!

Primeşte cu bunăvoinţă rugăciunile lor, dăruieşte-le reuşită în tot lucrul bun, nu abate faţa Ta de la ei în zilele necazului lor, ca să nu-i ajungă ispite mai presus de puterile lor. Adumbreşte-i cu mila Ta, ca să umble îngerul Tău cu ei, păzindu-i de toată nenorocirea şi calea rea.

Dumnezeule Atotbune! Fă-mă mamă care se veseleşte de copiii săi, ca să îmi fie bucurie în toate zilele vieţii mele şi sprijin la bătrâneţe. „Iată eu şi pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca împreună cu ei, preaslăvind bunătatea Ta cea nepovestită şi iubirea Ta veşnică, să preaînalţ preasfânt numele Tău, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, în vecii vecilor.

Amin.”

Nu pune totul la inimă…inima nu-i magazie de depozitat lucruri rele

In spatele unui zambet se ascunde de multe ori o tona de suferinta. O lege ciudata a firii arata ca orice moment de fericire trebuie platit cu suferinta. Nedrept si inuman, este un adevar ca oamenii buni au in general parte doar de suturi in ”spate” de la societate.

Se intampla deseori sa vad oameni buni, care nu doresc raul aproapelui, intr-o stare de suferinta si tristete mai intensa decat celelalte persoane din acelasi peisaj. Toti stim vorba „esti bun, esti luat de prost„, insa aceasta sa fie cauza suferintei lor?

Ati observat vreodata ca oamenii puternici sunt de cele mai multe ori si foarte sensibili? Ati bagat de seama ca oamenii care isi arata bunatatea si generozitatea sunt primii care sunt tratati prost si urat de catre semenii lor?

Stiati ca persoanele care au grija de alti oameni sunt de fapt cele care au nevoie cel mai mult de ajutor? Stiati ca cele mai greu de spus lucruri sunt”Te iubesc”, “Iarta-ma!” si “Ajuta-ma!” ?

Bunatatea nu este o slabiciune, ci o putere pe care multi oameni nu o au si nu o vor avea vreodata. Cand esti bun, multi te vor vedea drept o persoana plina de slabiciuni si vor incerca sa profite de tine.

De ce nu e o slabiciune sa fim oameni buni? Pentru ca a fi si a ramane plin de bunatate in zilele noastre e o sarcina mai grea decat v-ati putea inchipui. Pentru ca in afara de cei care iti vor aprecia bunatatea, exista si ceilalti care vor cauta inconstient moduri in care sa profite de ea. Pentru ca oamenii buni fac tot ce fac fara sa se astepte la multumiri si pentru ca, in general, nu prea stiu cum sa spuna “nu”.

Nu lasati societatea sa va conduca vietile si sa va spuna cine sunteti si cine trebuie sa fiti. Daca aveti o natura buna, sunteti persoane dragute, amabile, pline de compasiune, nu va schimbati! Doar nu ii lasati pe ceilalti sa profite de voi, sa nu va ia in serios sau sa va treaca cu vederea.

Lasati-i pe toti sa vada ca sunteti oameni de treaba, insa impuneti-va punctul de vedere. Asa veti dobandi nu doar recunoasterea, ci si respectul pe care il meritati.

Îţi merge greu? Citeşte acatistul Sfântului Mina, este cea mai puternică rugăciune

Sfântul Mina este protectorul celor care au fost păgubți sau neîndreptățiți în proces. În caz de nedreptate, cei care au pierdut sau li s-a furat ceva, cei care au fost înșelați se roagă la Sfântul Mina pentru ca problema să se rezolve. În cazul unora, lucrurile se întorc la ei ca prin minune.

Prin rugăciune către Sfântul Mina, persoanele deznădăjduite găsesc soluții mai ușpr. Și cei care nu reușesc să se căsătorească sau cei care au mulți dușmani apelează la ajutorul acestui sfânt.

Acatistul Sfântului Mina grabnic ajutător poate fi citit nu numai în ziua de sărbătoare, ci în tot restul anului, când creștinul trece prin necazuri și are nevoie de sprijinul și de alinarea acestuia.

Citeste si: Rugăciunea care te scapă de orice rău din viața ta! Ce se întâmplă dacă o rostești timp de o lună

Acatistul Sfântului Mina

Troparul

Mucenicul Tău, Doamne, Mina întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având puterea Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condac 1:

Folositor și ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, mucenice, că pe mulți ai izbăvit de pagube: furii urmărind, pierderile depărtându-le și celor ce aleargă la tine cu credință, împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv și nouă care îți cântăm: bucură-te Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule.

Icos 1:

Întrupându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura, și printr-Însul a izvorât mulțimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători neputincioșilor; pentru aceasta îți cântăm:

Bucură-te, stea neapusă;

Bucură-te, rază de nematerialnic foc;

Bucură-te, lumina celor păgubiți;

Bucură-te, căderea celor răpitori;

Bucură-te, taina care destăinuiește nelegiuirea;

Bucură-te, stavilă care oprești rătăcirea;

Bucură-te, stâlp care împiedici necuviința;

Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia;

Bucură-te, suflare care întărești inimile suferinzilor;

Bucură-te, mâna care descoperi prădăciunile;

Bucură-te, lanț care fereci pe făptuitorul celor rele;

Bucură-te, negură care întuneci gândurile necurate;

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 2:

Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor ce voiesc a răpi munca săracului amărât de soartă și a stinge ființa lui, fiind amenințat de întâmplări; pentru aceasta cântăm: mărire ție mucenice și lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icos 2:

Să nu se învrednicească nelegiuiții a ne supune sub picioarele lor, sfinte, când se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin spumegând pe aripile vânturilor turbate; ci să cadă ca spicele țarinii de la fața ta și noi să te binecuvântăm, zicând:

Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;

Bucură-te, căderea nelegiuiților vrăjmași;

Bucură-te, îngrădirea nesățioaselor fiare;

Bucură-te, înfrânarea mândrilor răpitori;

Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale;

Bucură-te, că se ticăloșesc cei ce nu cinstesc minunile tale;

Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă într-ajutor numele tău;

Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc;

Bucură-te, că se laudă cei ce îți mulțumesc ție;

Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veselește;

Bucură-te, că de îngrozirea ta toți cei ce au greșit se pocăiesc;

Bucură-te, al umiliților izbăvitorule;

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 3:

Dreptatea și pacea având în cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputând suferi ca să vezi închinarea idolească; pentru aceasta, suindu-te în munte, cu post și cu rugăciuni ți-ai curățit sufletul de păcate și te-ai întărit în credința Domnului nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Păgânii, nemairăbdând urmă-rile tale cele sfinte, prin care se defăima înșelăciunea lor cea idolească, căci propovăduind credința lui Hristos poporului și dovedind că El este Dumnezeu, Care face mi-nuni, iar nu pietrele și arama, te-au supus chinurilor ce le-ai primit cu dragoste; pentru aceasta îți cântăm:

Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu târsâne;

Bucură-te, cel ce ai fost ars pe urmă cu foc;

Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor;

Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu sule;

Bucură-te, că ai suferit pe tâmplele tale ciocane de fier;

Bucură-te, că și alte chinuri ai suferit cu răbdare;

Bucură-te, că n-ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirea ta;

Bucură-te, că mai ales te-ai luptat cu bucurie împotriva trupului și a sângelui;

Bucură-te, că Alexandria s-a îngrozit de credința ta cea tare;

Bucură-te, că tiranii erau mustrați de cutezarea ta;

Bucură-te, că nemaiavând cu ce te spăimânta, au poruncit de te-a tăiat cu sabia;

Bucură-te, că mulți din privitori te binecuvântau, zicând:

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 4:

Fericita credință a Răsăritului ridicând în sfârșit crucea între popoarele păgânești, după căderea tiranilor vrăjmași ai creștinătății, s-a zidit în Alexandria biserica ta, sfinte, de către un iubitor de Hristos cetățean, în vremea lui Constantin împăratul; și acolo s-au adus rămășițele moaștelor tale, cărora ne închinăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Glas ridicând către tine grăim: grăbește, sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdile de mila ta cea mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniștim, după noianul păcatelor noastre, decât, după Mântuitorul și preacurata Lui Maică, la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos și pentru a noastră mântuire; tinde-ți mâna ta spre noi, mucenice, ca să te binecuvântăm cântând:

Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute;

Bucură-te, aducătorul lor în starea în care au fost;

Bucură-te, lauda cetățenilor cinstiți cu fapta;

Bucură-te, fericirea negustorilor cu bune măsuri;

Bucură-te, păzitorul neadormit al satelor și al orașelor care suferă de pagube;

Bucură-te, scăparea celor amenințați de văpaie și de vifor;

Bucură-te, ușurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave și de asupririle nedrepte;

Bucură-te, povățuitorul drumeților ce te cer în ajutor;

Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moarte năpraznică;

Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie și de furtuni;

Bucură-te, mângâierea a tot sufletul asuprit și amărât;

Bucură-te, și al nostru apărător grabnic în suferință;

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 5:

Hrană de mântuire vieții noastre trimite-ne nouă de la Dumnezeu, sfinte, ca să nu pierim de mulțimea patimilor ce se îndesesc în noi cu prisosință, că păcătoși suntem; dar care păcat sau ce mulțime de greșeale poate covârși vreodată nemărginita milostivire a lui Dum-nezeu, având rugători cetele muceni-cilor?, cu care dimpreună cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice împăratul și proorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii ca să ne liniștească dure-rile, biruind pe vrăjmașii, care se luptă împotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, sfinte, apropie-te de noi cei ce pătimim, ca să mărim minunile tale, cântând:

Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu;

Bucură-te, stăruitor grabnic către Dânsul;

Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui;

Bucură-te, nădejde nerușinată a creștinilor;

Bucură-te, tămâie bineprimită la cer în rugăciune;

Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi;

Bucură-te, cel ce nu voiești răutățile oamenilor;

Bucură-te, cel ce plângi pentru nepriceperea lor;

Bucură-te, cel ce pururea îi îndemni la fapte bune;

Bucură-te, că îi povățuiești a viețui în unire și dragoste;

Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la pocăință;

Bucură-te, că pentru toți te rogi pururea;

Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!

Condac 6:

Evreul care era asuprit de creștin, prin tăinuirea banilor ce îi lăsase spre păstrare la el până la întoarcerea sa, s-a botezat văzând minunea, când i-ai descoperit adevărul; iar creștinul, îngrozindu-se de fapta ce făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!