Sunt foarte mulţi bolnavi care se vindecă de cancer prin credinţă

Sunt foarte mulţi bolnavi care se vindecă de cancer prin credinţă. Cancerul este o boală vindecabilă, se pare că e o boală sufletească. Mulţi părinţi spun şi mulţi medici spun că e o boală sufletească.

Sufletul acesta fals pe care-l creăm în noi (ca o dublură), prin faptul că suntem mereu nemulţumiţi, că nu-l iertăm pe acela, nu-l iertăm pe celălalt, are tendinţa de a-şi crea un trup în plus, de a-şi face trupul lui.

Au fost oameni care au oprit evoluţia bolii în clipa în care s-au împăcat cu cei cu care nu se puteau împăca, în clipa în care s-au spovedit. Gândiţi-vă că aproape toţi avem în viaţa noastră oameni pe care nu-i putem ierta; acela-i cancerul nostru, e cancerul sufletesc.

Sau dacă zicem „eu îl iert, dar Dumnezeu să aibă grijă şi să-l pedepsească”, aceea nu este iertare. Nu mă forţez să-l iert; ci mă duc cinstit şi zic: „Doamne, nu numai că nu pot să-l iert, îl urăsc! îţi dau Ţie ura mea, fă Tu ceva cu ea!”. Şi atunci voi vedea cum încet-încet această ură se transformă în rugăciune pentru el.

Iubirea pentru vrăjmaşi nu înseamnă să-l pup când mă întâlnesc cu el pe stradă. Ferească Dumnezeu! înseamnă, în primul rând, să renunţ la „dreptatea mea, să-mi înfrâng pornirea de a mă răzbuna, de a răspunde răului cu rău şi apoi să mă rog pentru el aşa cum mă învaţă Domnul în Biserică. Rugăciunea este cea care ne învaţă în fiecare situaţie,

dar trebuie mult vorbit cu Dumnezeu şi rugăciunea să fie vorbire cu Dumnezeu şi nu numai strigare la Dumnezeu. Şi să-I lăsăm şi lui Dumnezeu timp să ne răspundă şi libertatea de a ne răspunde cum voieşte El şi nu cum voim noi.

Monahia Siluana Vlad, Meșteșugul bucuriei, Cum dobândim bucuria deplină, ce nimeni n-o va lua de la noi, Editura Doxologia, 2009 – fragment

Citeste si…Femeia aceasta s-a întors din cealaltă viață: „Diavolii alergau în jurul meu şi îmi arătau păcatele”

Păpădia tratează cancerul, hepatita, bolile de ficat, rinichi, stomac – Iată cum să o pregătești

Să nu sărim peste rugăciunea de dimineață. Prin ea Îi cerem lui Dumnezeu să ne apere de ispite, de mânie, de accidente – Părintele Gheorghe Calciu

Viața noastră pământească este foarte nesigură și ne primejduim la tot pasul. Fără ajutorul lui Dumnezeu n-am putea face nimic.

Noi însă rareori conștientizăm că viața noastră este păzită și orânduită de mâna cea iubitoare a lui Dumnezeu.

Dacă am ști lucrul acesta, ne-am dat seama cât de importantă este rugăciunea pentru noi și pentru cei din jurul nostru. Plecăm dimineața de acasă fără să știm dacă o să ne mai întoarcem.

Astăzi mai mult ca oricând s-au înmulțit accidentele și primejdiile, încât nimeni nu mai poate fi sigur pentru viața lui.

Omul de azi are un program foarte încărcat. Se scoală de dimineață, mănâncă ceva pe fugă și apoi se grăbește la serviciu. Nu își găsește timpul și starea de spirit necesară ca să se roage.

Prin rugăciune atragem ocrotirea îngerului păzitor, și el ne luminează mintea și ne îndrumă spre tot lucrul bun, ferindu-ne de ispite. În rugăciunea de dimineață Îi cerem lui Dumnezeu „să ne apere în ziua aceea de ispite, de mânie, de accidente, pentru că astăzi ești, și mâine poți fi mort”.

Părintele Gheorghe Calciu spunea că rugăciunea de dimineață poate dura câteva minute, însă unii spun că nu au timp să se roage:

„Multă lume îmi spune: „Părinte, nu mă rog. Mă rog seara, dar dimineața nu am timp să mă rog”. „Și mă gândesc: rugăciunile începătoare, adică „Împărate Ceresc”, „Sfinte Dumnezeule”, „Prea Sfântă Treime” și „Tatăl nostru” durează trei minute.

Dacă mai adaugi Crezul, Psalmul 50 și o rugăciune către Maica Domnului, mai fac cinci minute. În total zece minute, să zic! Zece minute nu-I dai lui Dumnezeu…?”

Pe lângă faptul că omul de azi nu mai are siguranța zilei de mâine, societatea în care trăim promovează valorile materiale, goana după agonisirea de bani și bunuri, iar pe cele spirituale și veșnice le disprețuiește sau nu le ia în seamă.

Din acest motiv trebuie să înmulțim rugăciunea, pentru noi, pentru copiii noștri, pentru rudele și colegii noștri, pentru conducătorii țării și pentru toată suflarea.

„Ne rugăm ca Dumnezeu să dea gândul cel bun conducătorilor țării, să-i facă credincioși”. Nu folosește la nimic să constatăm răul din societate și greșelile mai marilor noștri, să judecăm și să osândim. Trebuie să facem rugăciune cu credință.

Însă pentru ca Dumnezeu să audă ruga noastră, trebuie ca noi înșine să ne schimbăm modul de a trăi, de a gândi, de a vorbi și de a ne manifesta.

„Rugăciunea ta de dimineață este momentul tău de despărțire de tot demonismul lumii”. Chiar dacă nu avem timp să deschidem cartea de rugăciune sau un acatist și să ne rugăm de acolo, putem să ne îndreptăm gândul plin de recunoștință către Dumnezeu și să-I mulțumim.

Să-L rugăm în taina inimii, cu cuvintele noastre, să ne apere în ziua ce ne stă înainte, să ne dea în minte gândul cel bun și să ne izbăvească de căderea în păcate grele.

Dimineața mulțumim lui Dumnezeu pentru că patul acesta n-a fost mormânt pentru păcatele noastre, iar seara la fel, mulțumim lui Dumnezeu pentru încă o zi care a trecut.

Fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem pune nici piciorul drept înaintea piciorului stâng, ca să facem un pas. De aceea rugăciunea noastră trebuie să fie continuă”.

Sursă: Gheorghe Calciu, Cuvinte vii, Editura Bonifaciu, 2009 via LaTaifas

 

Din creștin penticostal, Mihai Neșu s-a botezat ortodox

Mihai Neşu a avut parte doar de necazuri în ultimii ani. A rămas paralizat, a fost părăsit de soţie, iar iar părinţii săi au murit.

Mihai Neşu a luat o decizie radicală acum aproape trei ani, pe care a ţinut-o secretă până acum.

„La doi ani şi jumătate de la accident, m-am hotărât să mă botez ortodox. Nu pot să ştiu de ce mi s-a întâmplat mie asta exact, dar m-a ajutat să mă descopăr pe mine care eram cu adevăreat. Nu doar aşa, ce voiam să par”, a dezvăluit fostul fundaş la Trinitas TV.

Mihai Neşu, care era penticostal, a mai mărturisit că percepe accidentarea pe care a suuferit-o ca pe un lucru bun: „Poate înainte am făcut prea puţine lucruri bune şi, atunci, prin accident, chiar dacă la prima vedere lumea o vede ca pe o tragedie, ca pe un blestem, ea se poate transforma printr-o binecuvântare”.

„Asta a fost dorinţa mea cea mai mare, să fiu fotbalist. Şi a doua, să am foarte mulţi bani. Ce să fac cu ei, nu ştiu, că nu mi-am dat seama nici acum”,a mai spus Mihai Neşu, informează România TV, citat de stiripesurse.ro.

Citeste si…Femeia aceasta s-a întors din cealaltă viață: „Diavolii alergau în jurul meu şi îmi arătau păcatele”

Păpădia tratează cancerul, hepatita, bolile de ficat, rinichi, stomac – Iată cum să o pregătești

SORĂ, IERTATĂ SĂ FIU, DAR NU AI VOIE SĂ TE ÎMBRACI CUM VREI!

Îmi e greu să spun următoarele lucruri, dar nu sunt de la mine din cap, ci vin din Biblie. Sau cel puțin din Biblia mea.

Uitați:

Şi iată că i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. Proverbe 7-10
Vreau, de asemenea, ca femeile* să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,ci* cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. 1 Timotei 2:9-10

În care verset te regăsești?
Te regăsești în primul?
Cum? Eu mă îmbrac ca o curvă? Cum îți permiți să mă compari cu o femeie ușoară?

Well, nu o fac eu. Biblia o face. Eu m-am regăsit de multe ori în acel verset. Fetelor, nu vă supărați pe mine, dar de multe ori sau din ce în ce mai mult suntem asemeni fetelor din lume. Parcă ne-am făcut un club de femei ușoare, dar totuși din biserică. Jonglarea asta a noastră e mai rea decât ceea ce e în lume. Sper să mă înșel.
Nu vrea să vorbesc despre fustă până în pământ și batic. Nu azi.

Nu fac pe fariseul și nici nu cred azi în ideea ”Doar interiorul contează.”
E cald, e vară. Cum ne îmbrăcăm?
Păi o pereche de pantaloni de o palmă și un tricou frumos decoltat sau ceva cu umerii goi. Pare cunoscut?

Recent am văzut o tânără cu pantaloni de o palmă stând lângă un băiat. Cred că mi-a crescut tensiunea. Avea niște super picioare, nu zic că nu. Cred că asta e și părerea băiatului care a stat lângă ea.

Draga mea, teoretic vorbind, oricare dintre băieții lângă care stai poate să fie soțul meu. Nu ai nici măcar un drept să te îmbraci în felul în care o faci și să te fâțâi prin fața lui. Nici măcar unul. E soțul meu. E soțul altcuiva. Ție ți-ar plăcea ca după ce ești căsătorită să vină una și să stea lângă soțul tău mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată? Și pe deasupra să fie și din biserică?

Să fim sincere? Chiar îți e cald?
Nu, nu căldura e problema. Căldura e un motiv pentru care renunțăm la materialul pe care îl purtăm în timpul iernii. Acum avem dezlegare.
Da de unde.

Decolteul tău o fi frumos, dar păstrează-l pentru soțul tău. Picioarele tale poate arată super bronzate, dar păstrează-le pentru soțul tău în privat.
Poate e doar în cap la mine. Știu că nu mai sunt mult băieți care recunosc că le este greu să se împotrivească ispitei de acest fel și că noi nu le prea suntem de ajutor, dar până găsesc un băiat care să vorbească deschis despre acest subiect, vă rog să nu dați cu prea multe pietre.

E o modă tare urâtă- fustele din material care se mulează pe corp. Fetelor, sincer, aceste fuste nu spun altceva decât ”Hey! Ai văzut cât de sexy sunt?”. Renunțați la ele. Poate vă permite tata sau soțul, dar asta nu înseamnă că sunt biblice. Mai sunt fustele lărguțe, dar scurte. Degeaba îți acoperă genunchiul când stai jos, dacă în momentul în care pășești mai mai că se văd toate. Hai să ne alegem hainele cu înțelepciune.

Încă ceva. Nunțile nu sunt motive de destrăbălare. Nu purtăm acolo ce zicem că nu avem voie să purtăm în biserică. Nu spun mai multe aici.
Azi am renunțat la a-mi lua două tricouri pentru întâlnirea de tineret. Nu că erau decoltate, dar îmi veneau prea mulat. Avem noi niște tricouri sau bluze prin care linia de la sutien se vede perfect. Să vă povestesc ceva.

Eram în generală. Nu mă îmbrăcam provocator. Nici nu mă prea gândeam la băieți- erau alte vremuri. Stăteam frumos în bancă și mă gândeam la ceva. Un coleg vine și îmi trage bluza la umăr în sus. Mă uit la el cu privirea ”Cum ai îndrăznit să mă atingi?” și cu ton blând îmi zice: ”Se vedea breteaua.” Am lăsat capul jos.

Nu pot să spun ce e în capul băieților și cum e lupta pe care o duc. Dar stau și mă întreb de ce trebuie să facem să le fie mai greu? De ce trebuie să arătăm ca niște ușuratice, când noi am fost chemate să fim feminine? Feminitatea nu stă în cât de scumpe sunt hainele, ci cât de mult este respectat Dumnezeu prin ele.

Credem că nu o să ne căsătorim dacă nu ne scoatem corpul la vânzare? Dacă un băiat te ia după cât de bine stă o bluză pe tine, te va lăsa pentru cât de super stă o bluză pe alta.
Că tot e vară mergem și la mare sau la ștrand. Nu doar că mergem,dar ne punem niște minunate poze pe Facebook în costum de baie. În capul meu dresul nu e diferit de lenjeria intimă. Sau cel puțin ceea ce se poartă cel mai des pe la noi. Nu vă puneți astfel de poze. Nu vreau să spun, mi-ar plăcea dacă un băiat ar vorbi despre acest subiect, dar doar menționez. De ce să fiți subiectul unor fantezii-nu știu cum să le numesc? De ce?

Mai vreau să zic și de tocuri.(Update- pentru că nu am fost clar înțeleasă. Mă refer la tocurile cu care se defilează la bară, dar defilăm și noi prin biserici. Chiar îmi plac tocurile elegante și frumoase. Oricum- cine vrea să înțeleagă și să primească, înțelege și primește.:) )

În adolescență purtam tocuri. Da din alea mari. Sunt și mai mică de statură și am crezut că așa voi mai crește. De fapt nu acesta e motivul principal.Nu îmi e ușor să spun asta, dar am realizat abia acum privind în urmă și meditând la aceste lucruri. Tocurile te fac să arați mai senzual. Să nu ziceți că nu. Așa e. Ele atrag atenția. Nu vreau să spun mai multe lucruri, deoarece poate citește ceva băiat și unele lucruri trebuie vorbite doar între fete. Voi povesti mai multe pe acest grup. Te invit să te alături: Comoara feminității biblice.

Te provoc să îți faci curat în garderobă. Aruncă ceea ce atrage atenția asupra corpului tău. Dacă nu ai pe cineva care să îți spună, trimite-mi mie o poză și îți spun cu cea mai mare dragoste. Corpul nostru e templul Duhului Sfânt. Prin el arătăm respect celor din jur. Trebuie să fim de ajutor celor din noi, nu să îi facem să păcătuiască.

Nu am vrut să dau în nimeni. Pur și simplu cred că nu avem voie să ne îmbrăcăm oricum, deoarece nu am fost răscumpărați oricum. Da, Domnul se uită la inimă, dar băiatul din fața ta îți vede trupul, modul în care îl îmbraci. Se vede Dumnezeu prin ținuta ta?
Cu cât stăteam lângă Dumnezeu mai mult, cu atât eram mai atentă la modul în care mă îmbrăcam și mă purtam în fața băieților. De aceea merg pe ideea, spune-mi cum îți este garderoba ca să îți spun cum îți este relația cu Domnul. Da, mai sunt persoane care se îmbracă foarte pios, dar relația le este la pământ, dar de cele mai multe ori felul în care te îmbraci este dictat de interior.
Îmbracă-te în așa fel încât Dumnezeu să fie onorat, băieții de lângă tine protejați și soțul tău binecuvântat!

Citeste si…Femeia aceasta s-a întors din cealaltă viață: „Diavolii alergau în jurul meu şi îmi arătau păcatele”

Păpădia tratează cancerul, hepatita, bolile de ficat, rinichi, stomac – Iată cum să o pregătești

Sursa:

https://boradoroteea.wordpress.com/2016/07/30/sora-iertata-sa-fiu-dar-nu-ai-voie-sa-te-imbraci-cum-vrei/

Mersul la biserică prelungește viața și ajută sănătatea mintală

Mersul la biserică prelungește viața. Rezultatele unui studiu confirmă statistic o teorie mai veche care spune că religia, indiferent de realitatea credințelor propovăduite, are o utilitate socială importantă.

Participarea la activități religioase este un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani decât participarea la activități sportive, educaționale sau politice, potrivit unui studiu al Facultății de Medicină Erasmus din Rotterdam.

Mersul la biserică prelungește viața și ajută sănătatea mintală
Peste 9.000 de europeni peste 50 de ani au fost urmăriți de cercetători de-a lungul a patru ani, singură activitate asociată consistent cu o stare de bine fiind mersul la biserică, moschee sau sinagogă.

Participarea la activități religioase. În schimb participarea la activități politice sau comunitare are un efect doar pe termen scurt, pe termen lung ducând la creșterea simptomelor depresive. Activitățile sportive sau alte activități sociale nu au niciun efect benefic.

“Biserica pare să joace un rol social foarte important în scăderea frecvenței depresiei de vârstă a treia”, spune dr. Mauricio Avendano, unul dintre autorii studiului și epidemiolog la The London School of Economics and Political Science (LSE).

Participarea la activități religioase. “Nu e clar dacă asta se datorează religiei în sine sau dacă e vorba mai degrabă de faptul că oamenii nu se simț izolați social aparținând de o comunitate”.

Mersul la slujbele religioase te ferește de depresie?
Pe de altă parte, un studiu realizat recent de Universitatea Harvard sugerează că prezența regulată la slujbele bisericești poate ajuta la prelungirea speranței de viață.

Investigatorii au analizat datele a aproximativ 75.000 de asistente medicale de vârstă medie din Statele Unite, ce au trebuit să completeze un chestionar cu diferite întrebări la fiecare patru ani.

Participarea la activități religioase. Acest studiu a cărui obiectiv era stadiul de sănătate al asistentelor medicale, ce a fost efectuat în perioada 1992 – 2016, pe lângă diversele aspecte ale vieții, a cuprins și întrebări legate de prezența la serviciile unei biserici.

Investigatorii au găsit că femeile ce au frecventat biserica mai mult de o dată pe săptămână, au prezentat un risc de 33 % mai mic de a muri în perioada efectuării studiului, în comparație cu celelalte ce au declarat că nu au frecventat biserica niciodată. Asistentele ce au declarat că au frecventat o dată pe săptămână, riscul era de 26 % mai mic, iar cele ce frecventau mai rar, prezentau un risc de 13 % mai mic, decât cele ce nu frecventau deloc.