De unde se aprinde lumina

Ați uitat vreodată de unde se aprinde lumina în vreo casă în care ați mai fost sau vi s-a întâmplat să căutați întrerupătorul la intrarea într-o cameră în care nu ați mai fost când chiar aveați nevoie de lumină? Uneori nu știm unde poate fi întrerupătorul, ori la intrare, ori la ieșire, ori mai sus, ori mai jos. Așa-i că-i neplăcut să nu dai de el?

Dar cât de neplăcut este, ca Biserică, să nu știi cum să fii lumină, cum să atragi privirea lumii spre Cristos, să nu știi cum să luminezi în întunericul de afară? Isus Cristos ne-a spus de încă acum 2000 de ani unde este întrerupătorul, dar mulți încă stau la ușă și îl caută debusolați.

Întrerupătorul care aduce lumina și chiar lumina însăși sunt faptele noastre bune care-i fac pe oameni să-L slăvească pe Tatăl (Matei 5:14-16). Ateismul se va înmulți acolo unde Bisericile țin doar slujbe, dar nu fac fapte bune, pentru că o credință fără fapte este moartă.

Lumea nu va da doi bani pe clădirile noastre, nu va da doi bani pe slujbele noastre, nu va fi impresionată de cântările noastre, care la început oricum li se par absurde și neînțelese cu expresii grele pentru ea, cum ar fi “Sângele Mielului”, dar lumea va fi atrasă de bunătatea noastră, de faptele noastre bune, acestea îi va vorbi pe înțelesul ei la început.

Cristos nu propovăduia nicăieri Vestea Bună a salvării de Iad și nici principiile Împărăției fără ca mai întâi să vindece pe cineva, să hrănească sau să îmbrace vreun sărac din punga Lui sau să elibereze vreun demonizat. Chiar și în Nazaret, unde oamenii L-au respins, chiar și acolo a vindecat pe câțiva. Așadar, Evanghelia nu a mers nicăieri fără dărnicie și fapte bune. Isus ne spune și azi: “Dați-le voi să mănânce!” Iar celor care se prefac că nu-L aud le va spune: “Duceți-vă de la mine că niciodată nu v-am cunoscut!”

Aprinde azi lumina în jurul tău, fă o faptă bună!

Cu prețuire,
Toni Berbece