„Am zis ce pot să fac eu cu bogații dacă nu pot șterge lacrima unui copil?!” Iată ce a făcut Gigi Becali pentru un copil sărac

„Am zis ce pot să fac eu cu bogații dacă nu pot șterge lacrima unui copil?!” Iată ce a făcut Gigi Becali pentru un copil sărac și bolnav. A lăsat toată România în lacrimi!

Familia Matac isi duce traiul cu greu de pe o zi pe alta. Mario este grav bolnav si in orice moment exista posibilitatea ca baietelul sa moara in somn, iar tatal nu-si poate gasi de munca din cauza bolii pe care o are.

Din fericire pentru ei, cel care s-a oferit sa ii ajute este Gigi Becali, care prin gestul sau, a reusit sa o emotioneze pana la lacrimi pe Andreea Mantea.

Imediat ce a vazut cazul in direct la Tv, Gigi Becali a sunat si le-a promis membrilor familiei ca le va oferi o casa in care sa locuiasca.

„Domnul Madalin, sa nu se creada ca facem aranjamente. Eram in bucatarie, imi faceam un ceai si am dat la televizor. De cand faci emisiunile astea serioase ma uit si la tine.

I-am spus si Andreei Mantea ca daca nu poarta decolteuri ma uit la emisiune, am vazut-o ca e imbracata serios si la final am vazut fetita asta ca plangea si m-a impresionat atat de tare.

Am zis ce pot sa fac eu cu bogatii daca nu pot sterge lacrima unui copil?! Am zis ca nu mai vreau sa intru ca nu mai vreau sa fac show. Maine i-am spus Andreei sa mearga sa caute un apartament cu trei camere sa stea si ei ca oamenii”, a spus afaceristul.

Capul familiei Matac nu s-a putut abtine si a inceput sa planga de fericire.

Domnul Matac: „Chiar vreau sa I multumesc si dansului pe aceasta cale ca ne lasa tot ce e aici.”

Se pare ca Gigi Becali a avut si o cerere deosebita si anume ca toti membrii familiei sa fie proprietari, bineinteles, cu exceptia lui Mario care e minor.

Apartamentul are 4 camere. Llivingul e spart cu bucataria si are cm 15 metri patrati. Sunt 2 camere: una cu balcon de 10, una de 13,5. Familia matac nu are voie sa-l vanda sau sa-l gireze timp de 10 ani.

Familia Matac si-a vazut pentru prima data casa in direct, la WOWbiz. Apartamentul este dotat cu tot ce trebuie. Bucataria e complet utilata cu plita, aragaz, frigider, centrala termica si tot ce e util pentru ca familia sa traiasca in conditii umane.

„Nu indraznesc sa intru”, a spus emotionat Ion Matac.

Si-a parasit sotia si copii pentru o alta femeie

Este povestea lui Jacob, un barbat din SUA, care s-a viralizat rapid pe internet.

Si-a parasit sotia si copii pentru o alta femeie. Barbatul a spus ca va trai toata viata cu regret dupa ce a facut imensa greseala de a-si parasi familia.

„Am fost ca tine acum 9 ani. Eram însurat și aveam o relație cu soția mea de 15 ani. Am părăsit-o doar cu două luni înainte să aniversăm 10 ani de la căsătorie. Eram părinții a doi copii frumoși, care aveau doar șapte, și respectiv, 9 ani când i-am părăsit.

Tânără din Dâmbovița, cercetată penal după ce a bătut doi bărbați și a […]
➜ Citeste mai mult
Si-a parasit sotia si copii pentru o alta femeie

Nu eram fericit și tot ezitam să mai merg acasă. Soția mea se îngrășase, abia ne mai vorbeam, și tot timpul părea nefericită. Nu mi-am dat seama că eu eram motivul pentru care era atât de deprimată și depresivă.

Nu îi acordam deloc atenție. Eram prea ocupat să-mi doresc ca viața mea să fie mai incitantă, să flirtez online și să mă gândesc cum să-mi petrec timpul meu liber cât mai departe de casă. Credeam că nu mă iubește. Mă convinsesem singur că niciodată nu i-a păsat de mine sau de nevoile și dorințele mele.(…)

Am început să ne distanțăm. Aveam mici certuri. Și am avut un moment de realizare pură, pe la 2 dimineața. Am realizat cât de mult îmi lipsește femeia cu care mi-am făcut prima familie și o casă.

Mi-am dat seama că dacă o tratam așa cum m-am comportat cu Eve, și dacă foloseam orele în care făceam sex cu Eve pentru a fi cu ea, soția mea ar fi fost în al nouălea cer. Am încetat să mai gândesc negativ despre ea și despre relația noastră.

Devenise o persoană pe care nu o mai cunoșteam și nu mă mai înțelegeam pentru că niciodată nu i-am oferit timpul meu, afecțiunea și atenția după care tânjea și pe care le merita. Credeam că i-am oferit tot, dar am realizat că nu a fost așa.

Nu am lăsat-o niciodată să fie lângă mine așa cum ar fi trebuit. Am pus punct mariajului nostru cu mulți ani înainte prin simpla decizie că ea nu mai este cine și ce îmi doresc eu. Și mi-am convins familia și prietenii de același lucru: că nu era bună pentru mine.

Am început să fiu măcinat de regrete. Am greșit. Și am pierdut cei mai frumoși ani din viața copiilor mei. Îmi lipsea să fiu iar o familie cu ei. Am lăsat-o pe mama lor să se chinuie singură să-i crească(…). Astăzi locuiesc singur și îmi văd copiii ocazional.

Sunt mari acum și sunt furioși pe mine că i-am părăsit pe ei și pe mama lor. Cine îi poate acuza? Indiferent de ce a însemnat Eve pentru mine, ea nu a fost niciodată mama copiilor mei și marea mea iubire adevărată. Să nu trăiți o viață plină de regrete ca mine” a spus barbatul, potrivit libertateapentrufemei.ro.

Un cerşetor s-a apropiat de ea pentru a-i cere ceva mărunţiş. Ea i-a spus: „Poţi să aştepţi un minut? Cred că mi-am pierdut abonamentul”

Multe persoane se uită la oamenii străzii cu superioritate. Dar acest lucru este cât se poate de greşit. Cei fără adăpost sunt oameni cu gânduri, sentimente şi visuri ca noi toţi.

Şi veţi înţelege perfect acest lucru citind ce s-a întâmplat la un moment dat, când un cerşetor s-a apropiat de o tânără studentă.

Caroline Santana are 24 de ani şi locuieşte în São Paulo, Brazilia. Într-o seară era pe punctul de a lua autobuzul care o ducea acasă. Dar când s-a uitat în geantă şi-a dat seama că abonamentul său de autobuz dispăruse şi că nu mai avea destui bani pentru un bilet.

În acel moment un cerşetor s-a apropiat de ea pentru a-i cere ceva mărunţiş. Ea i-a spus: „Poţi să aştepţi un minut? Cred că mi-am pierdut abonamentul”, a scris Caroline Santana într-o postare pe Facebook.

Ceea ce i-a răspuns omul străzii te lasă fără cuvinte…

„De câţi bani ai nevoie ca să cumperi un bilet?” – a intrebat-o persoana fără adăpost. „Am doar 4 reali brazilieni, dar ţi-i pot da”. Caroline a fost impresionată de gestul minunat al acestui om, dar l-a refuzat. „Eşti sigură? Pot să-ţi dau aceşti bani, nu te pot lăsa să pleci pe jos, te pot ajuta.” – a insistat el.

În acel moment, Caroline găseşte abonamentul şi îşi ia la revedere de la bunul samaritean, apoi se îndreaptă spre staţia de autobuz. Când se afla la jumătatea drumului, s-a întors spre acel om şi l-a întrebat: „Pot să fac o fotografie cu tine, să împărtăşesc prietenilor atitudinea ta şi să le arăt tuturor bunătatea inimii tale?”

Când să plece, el a rugat-o: „Să scrieţi că numele meu este Caesar.”

Caroline a găsit 2 reali brazilieni în geantă şi i-a dat înainte de a urca în autobuz.

Postarea Carolinei de pe Facebook a primit un val uriaş de aprecieri, fiind distribuită de peste 120.000 de ori. Ea a scris: „Este o lecţie de viaţă, că acest om care atât de puţin, care depinde de ajutorul altora pentru a supravieţui, a fost dispus să-mi dea tot ceea ce a câştigat în acea noapte doar ca eu să nu plec pe jos”.

Caroline continuă: „Are o inimă uriaşă şi îşi iubeşte aproapele chiar şi fără să-l cunoască, chiar dacă nu l-a mai întâlnit niciodată”.

„Această poveste este o lecţie despre caracter, milă, înţelepciune şi dragoste! Nu judecaţi niciodată pe cineva după aparenţe.”

Uneori, oamenii care au mai puţin sunt cei care oferă cel mai mult… Încă mai credeţi că cei fără adăpost sunt inferiori?

ALEXANDRA – Fetiţa lui Dumnezeu! FOTO si VIDEO

Prima dată i s-au ghemuit în pântece, laolaltă, doi copii. Gemenii s-au îngerit timpuriu, iar mama i-a plâns fără să-i vadă. La șase luni de sarcină, gemenii s-au întors la Dumnezeul îngerilor. Al treilea copil avea numele pregătit, Sfântul Ștefan îl aștepta acolo, în bucurie de Crăciun. Pruncul nu a mai ajuns să își ia numele. La fel, la șase luni de sarcină, a năvălit în lumina vieții. O viață de numai două zile. Apoi s-a întors și el la Dumnezeu. A treia oară… A treia oară e poveste! A fost să fie fetiță. Și avea pregătit numele Paula, pentru că atunci – în capăt de iunie – i s-ar fi împlinit sorocul. Dar o cheamă Alexandra, pentru că și ea s-a năpustit în lume pe când mama abia trecuse de cele șase luni de sarcină. În martie, în binecuvântarea Sfântului Alexie – Omul lui Dumnezeu.

Ești un copil mort, auzea în spitalul care îi refuza viața.
Eşti un copil viu, îi spunea mama și se lupta să o aducă în lumină.
E moartă, spuneau ei și au lăsat-o să se zbată în neputință.
E vie, spunea mama.
Și vie a fost. Şi vie şi frumoasă este şi astăzi, după 11 ani!

Așa începe povestea Alexandrei. Fetiţa Lui Dumnezeu căreia nimeni nu îi dădea nicio şansă (pe care unii medici o numeau legumă sau varză) este astăzi în clasa a treia (învăţământ la domiciliu), în anul doi la Şcoala Populară de Artă – Canto, cântă şi recită în festivaluri. Dar „şcoala” Alexandrei mai are un palmares, căruia nu ştim câţi dintre copiii noştri i-ar face faţă: peste 11 ani de kinetoterapie, peste 9 ani de logopedie, peste 7 ani de ergoterapie! Şi 11 ani ca fiică a fiinţei minunate căreia îi spune: „Mami, pentru mine ești o sticluță de sănătate!”.

Cine o cunoaşte pe Alexandra ştie că dincolo de trupuşorul chinuit se ascunde o sensibilitate candidă şi o atât de generoasă iubire! Dar câtă suferinţă, câtă durere christică, ce chin trupesc şi câtă îndelungă-răbdare…

Pruncii care se întorc la Dumnezeu!

Mama avea 25 de ani când a pierdut primii copii. Gemeni. Sarcina s-a oprit din evoluție la şase luni. „Nu am știut că pot să îmi îngrop copiii, de la morgă au fost incinerați. Am fost în stare de șoc, mi-am revenit foarte greu. Doar gândul că voi mai încerca m-a făcut să merg mai departe”, povestește femeia ai cărei ochi se scaldă într-o limpezime dureroasă.

Nu i-a explicat nimeni de ce gemenii s-au dus îndărăt, la Dumnezeu. „Eram în luna a șasea și m-am dus singură la spital, pentru că mă simțeam prea bine. Ceva nu era în regulă. Era prea frumos. Mi s-a spus că sarcina s-a oprit din evoluție: nu știm motivul. Mi s-a luat o biopsie la care nici până astăzi nu am primit răspuns”, îşi aminteşte Liliana Chisăliţă. Au urmat doi ani de investigații, analize costisitoare, cheltuieli imense pentru ca venirea unui alt copil să nu mai fie o durere la fel de mare. A avut parte de un om bun alături, un soţ care i-a fost mereu sprijin şi i-a dat putere.

„Am reușit și am rămas însărcinată cu un băiețel. Bucurie maximă, urma să îl nasc aproape de Crăciun. Urma să îi punem numele Ștefan…”. Limpezimea ochilor se face lacrimă și vocea se poticnește în amintirea clipelor trăite cu 13 ani în urmă. Din nou, nu a fost să fie. La șase luni, pentru că se simțea prea bine, îngrijorător de bine, a pornit pe picioarele ei la spital. Pruncul a trăit două zile. „Nu am fost în stare nici să îi pun numele. Nu am crezut că nu voi duce sarcina măcar până la șapte luni. Nici atunci nimeni nu a știut să îmi explice ce s-a întâmplat. Cel mai greu moment a fost când un domn de la morgă mi-a spus: Doamnă, dacă vreți să vă îngropați copilul, să veniți să îl luați acasă. Pe lângă faptul că eram în transă, după șocul suferit… Am avut totuși puterea de a-l lua acasă, chiar mort fiind. Dar durere mai mare decât să îți iei copilul de la morgă nu există! Sicriul albastru îl văd și acum permanent în fața ochilor. Ar fi trebuit ca băiatul să aibă astăzi 13 ani”. Un chip de copil care nu i se va șterge niciodată din suflet. „L-am ținut în brațe, a trăit două zile. Apoi a făcut insuficiență respiratorie. Era foarte micuț, 980 de grame. Așa a fost să fie. L-am îngropat, mergem periodic la el la cimitir, Alexandra știe că are un frate. Probabil că venirea Alexandrei m-a ajutat să trec peste acea traumă”.

A treia oară…

Câtă putere în sufletul acestor părinți să poarte în suflet trei îngeri și să dorească în continuare să audă glas de copil în căsuța lor mică! Şi să nu se supere pe Dumnezeu, să nu își stâlcească sufletul, să creadă în continuare în puterea Vieții! „Am zis să mai încercăm. Dacă nu reușim, voiam să înfiem un copil”. Drumul devenea tot mai dificil. Trupul era traumatizat, era greu de crezut că va mai purta un prunc vreodată. Devenise steril și șansele slăbeau de la o zi la alta. Atunci un doctor a apelat la o metodă care a dat roade.

A rămas însărcinată din nou, după un an și trei luni de la a doua sarcină. Era fetiță și trebuia să se nască la sfârșitul lui iunie, sub ocrotirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În martie, de ziua femeii, medicul i-a dat voie să meargă acasă și să revină peste weekend. Nu a apucat ziua de luni acasă. „Am simțit că ceva nu e în regulă și m-am întors repede la spital. Mă apropiam de șase săptămâni. Vineri seara am făcut tratament. Făcusem împrumut la CAR ca să îmi permit tratamentul foarte scump. Da, momentul celor șase luni îl așteptam cu groază. Știam că dacă trec de săptămâna 25 voi duce sarcina măcar până la 7 luni. Nu a fost să fie… Din nou!”.

„Degeaba le spuneam că eu simt acel copil viu în mine!”

Ce s-a întâmplat cu a treia sarcină spune multe despre sistemul medical românesc, despre cum să aduci pe lume un copil în care numai tu crezi, despre viața care cu adevărat se opune morții. Era vineri seara. Medicul care o monitorizase nu se afla în localitate, a ajuns abia sâmbătă dimineață.

„Travaliul a fost prelungit. Nu mi-au făcut cezariană pentru că sarcina avea doar șase luni, copilul era prea mic, mi s-a spus. M-a ascultat o doamnă doctor, mi-a spus că nu se mai aude copilul, deci este deja mort”. Un copil mort, o mamă disperată lăsată să avorteze un prunc pe care ea îl știa viu. „Degeaba le spuneam că eu simt acel copil viu. Nu te poți pune cu medicii. A doua zi dimineață mi-au făcut ecograf, au spus că este moartă, să aștept să avortez. Dar m-au dus în sala de nașteri. La 9 fără un sfert fetița a venit pe lume. Vie! A luat nota 6. Un copil declarat mort…”. La 9 fix, un sfert de oră după ce s-a născut copila, a intrat pe ușa sălii de nașteri doctorul care se ocupa de sarcină. „Era deja foarte târziu. Dacă mi se făcea cezariană, Alexandra nu mai avea sechelele pe care le are acum. Pentru că în momentul în care doamna doctor o asculta, ea nu mișca pentru că, de fapt, creierul ei nu mai primea suficient oxigen. Făcea atacuri vasculare cerebrale, care au lăsat urme. Am aflat asta târziu, la un an și patru luni, când am făcut primul RMN”.

A stat în spital peste două luni, a fost hrănită printr-o sondă băgată în stomăcel, hrănită cu seringa. A scăzut foarte mult. A luat din maternitate microbi foarte agresivi. „Dar Dumnezeu i-a dat putere și a trecut peste toate. Această sondă a lăsat și ea urme adânci. A rămas și cu sensibilitate. Dacă se făcea cezariană, copilul acesta nu mai suferea atât”.

Misterul celor „şase luni”!

Mai târziu a aflat și ce se întâmplase în toți acei ani. „În uterul meu, de la tratamentele de menținere a sarcinii, aveam un microb care se numea citomegalovirus. Pe atunci, în Botoșani nici măcar nu se știa de acea analiză care se numește toch. Am aflat foarte târziu, apoi mai târziu am făcut o serie de analize la Institutul Cantacuzino. Voiam să primesc pentru mine un răspuns, de ce și a treia sarcină s-a declanșat tot la șase luni. Alexandra a fost o sarcină menținută medicamentos. S-a impus un serclaj la două luni, eram convinsă că voi duce măcar până la 7 luni. Am stat mai mult internată pentru menținere, cu nenumărate iminențe de avort. Acel virus, pe care atunci nu îl detectasem, respinge fătul. Dacă medicina era un pic mai avansată se afla de acel microb, făceam un tratament de sterilizare a virusului și duceam sarcina până la sfârșit. Dar nu s-a știut. Sunt prea mulți de dacă”.

Un copil născut la șase luni este declarat prematur. Alexandra a fost ținută la oxigen, iar la externare i s-a spus mamei că e posibil ca fetița să fie oarbă, pentru că nu reacționa deloc la lumină. „Primul lucru a fost să mergem la singurul cabinet oftalmologic de atunci. Mi s-a spus că vede bine pentru un prematur. Spre surprinderea noastră, Alexandra are șase operații la ochi și nu poartă ochelari. Am acționat la timp. Am avut marele noroc că am ajuns la București foarte devreme”.

La tomograf, mai târziu, medicii au spus că pe partea stângă a creierului fetița are niște microcalcificări, adică niște pete, găuri, de la tratamentul de menținere care a pătruns prin placentă și de la acele atacuri vasculare cerebrale. Găuri care probabil nu se vor acoperi niciodată. „Măcar am aflat ce s-a întâmplat, am aflat că acel microb din uter a expulzat toate sarcinile și am zis că nu mai caut vinovați, nu are rost, energia o canalizez pe găsirea soluțiilor, ceea ce am și făcut. A fost greu, dat am văzut că Alexandra progresează”.

Alexandra era un miracol!

Treceau lunile și fetița nu ținea capul, mușchii ei erau înțepeniți. „Nu știam atunci că termenul era spastic. Primul medic de familie nu ne-a susținut absolut deloc. Mi-a spus că, la cum am născut-o, mai vrem să fie și bine? Deja mă condamnase la o viață de chin, nu îmi dădea trimitere să merg mai departe. Soțul meu avea atunci 33 de ani. Ea îi spunea că are 33 de ani vechime ca medic și că niciodată nu a mai văzut ca un copil atât de mic, cu un diagnostic atât de sever, să progreseze. Probabil va ține capul, va sta pe funduleț, dar să nu avem mari așteptări de la ea. Nu m-am împăcat cu acest gând. Ce ține de noi, ca părinți, trebuie să facem”.

Alexandra era un miracol. Era primul copil cu care mama ieșea din maternitate. „Vedeam în maternitate cum veneau soții cu flori. Eu nu mă puteam bucura că am născut. Pentru că nu știam dacă voi pleca cu el din maternitate. Nu m-am putut bucura pe deplin că am devenit mamă decât după mai bine de două luni de internare. Prima întrebare a soțului, când i-am spus că am născut o fetiță, a fost: Să mă pregătesc de înmormântare? Am zis: Nu. Ne vom pregăti să o îngrijim, fetița trăiește”. Cu toate acestea, tatăl nu a venit să ia fetița în brațe în primele zile. „Mi-a spus că mai așteaptă, totuși, două zile. Nu voia să mai vadă un copil viu de care nu se poate bucura deplin”. Alexandra, însă, era hotărâtă să trăiască! Greu, dar se agăța de fiecare fir de speranță și, cu o dârzenie greu de conceput, devenea tot mai puternică.

A ținut capul la un an și trei luni. Se apropia de 5 luni, musculatura de la picioare în jos era spastică, iar de la jumătate în sus era foarte moale. Era o tetrapareză flasco-spatică. Avantajul că era moale sus a fost că acum poate să își folosească mâinile. „Un copil supus la foarte multe investigații. Căutam mereu soluții. Mijloacele de informare nu erau ca astăzi, cu internetul. Orice informație costa bani”.

Tatăl era cu cei doi copii în supermarket, era la coadă când a observat că ceva dureros se întâmpla cu bătrâna din fața lui, i-a întins femeii ceva și a devenit vedetă peste noapte, el spune că a făcut cel mai normal lucru, dar acum îl știe toată lumea. Ce făcuse:

Ryan O’Donnell este tatăl a doi copii, el a fost lăudat de către oameni din întreaga lume pentru ceea ce a făcut într-un supermarket din Australia.

Părinții cu copii mici știu că a face cumpărăturile în magazinul local poate fi extrem de greu. Copiii vor uneori să alerge sau să se joace, și în loc să alegi lucrurile din lista de cumpărături, te vei găsi alergând după ei sau măcar observându-i atent întotdeauna.

Poate tocmai de aceea oamenii au fost atât de impresionați de către Ryan din New South Wales, Australia.

Majoritatea ar spune că tatăl celor doi copii avea deja destule pe cap și nu mai avea nici nervi, nici energie pentru a avea grijă și de altcineva din magazin în acea zi.

Dar Ryan a observat o femeie în vârstă în fața lui, la coadă. În momentul în care ea a dat cardul casierului, pentru a plăti, era iar și iar refuzat. Era evident că nu avea destui bani pentru a-și achita cumpărăturile.

Așa că Ryan l-a întrebat pe casier cât costă mâncarea pe care femeia dorea să o cumpere, erau 44 de dolari, în acel moment, pe loc, i-a dat femeii o bancnotă de 50 de dolari, echivalentul a 190 de lei.

Când femeia l-a întrebat cum i-ar putea răsplăti gestul, Ryan a răspuns simplu: ,,Nu vă faceți griji, să aveți o zi frumoasă”.

Cel care a văzut întreaga scenă a fost un alt client, el a fost cel care a făcut o poză și a postat totul pe Twitter. Iar acum gestul simplu al lui Ryan se răspâdesște peste tot, iată, a ajuns și în România.

Ryan spune că făcea doar ceea ce l-au învățat părinții lui: să-i ajute pe ceilalți dacă poate!

Această poveste mi-a dat puțină speranță pentru oameni în general, am avea nevoie de mai multe gesturi asemănătoare cu cel făcut de Ryan!

Costă maxim 10 lei și toată lumea îl mănancă

Există câteva lucruri pe care nu le știai despre mâncarea de tip fast-food. Unele informații au legătură cu termenul de valabilitate al produselor, altele cu felul în care sun preparate.

Cât de nesănătoasă este, de fapt, mâncarea de tip fast-food:

Salatele de la fast-food conține mai mulți aditivi alimentari decât cartofii prăjiți și condimentați. Sosurile folosite pentru salate conțin mai multe chimicale care îngrașă foarte tare.
Un burger simplu poate fi consumat în primele 20 de minute de la preparare, iar un hamburger în primele 10 minute. Acesta e termenul de valabilitate al acestor tipuri de produse.
De asemenea, e important de precizat și faptul că nu ți se servește carne la grătar așa cum mulți se laudă. Pentru gătirea cărnii se folosesc anumite pastile concentrate, pline de coloranți și emulsificatori periculoși pentru sănătate.

Multe lanțuri de tip fast-food folosesc aceeași bază de gusturi pentru absolut toate produsele. Tocmai de aici vine senzația că toate mâncărurile seamănă între ele: se folosesc aceiași aditivi.

După numeroase analize s-a constatat că la pizza se folosesc o serie de chimicale pe care în mod normal nu ar trebui să le găsim în mâncare. Se spune inclusiv că la prepararea acestui preparat tradițional în Italia se folosește praful de gândaci.

Indiferent de mărimea aleasă a meniului din fast-food, fiecare ofertă conține același număr de aditivi alimentari. Ba chiar s-a constatat că la meniurile de bază, la cele mici, sunt folosiți mai mulți coloranți decât la restul.

Medicul s-a așezat pe jos pe holurile spitalului și a adormit, toți râdeau de el și-l loveau cu picioarele, dar când au aflat ce făcuse, au împietrit! El nu știa despre ce vorbesc, dar când și-a dat seama, a rămas fără cuvinte! Uite ce se ascunde în spatele acestei imagini

O imagine emoționantă a făcut înconjurul planetei devenind virală, motivul este unui incredibil, iată care e povestea ei.

Omul din imagine este un chirurg chinez pe nume Luo Heng, el a fost fotografiat dormind pe holurile spitalului purtând încă uniforma de serviciu, masca și întreaga vestimentație purtată în operații.

La prima vedere ți s-ar putea părea că acest om doarme în timp ce ar trebui să-și facă meseria, dar nu judeca atât de repede.

Acest om a făcut ceva remarcabil înainte de a adormi pe unde a apucat: tocmai își terminase o tură de nici mai mult nici mai puțin de 28 de ore la rând, realizând operații chirurgicale pe 5 pacienți.

Pozele au fost descărcate pe un site de social media numit Weibo, imaginile au fost surprinse în spitalul Dingyuan din China.

Iată că pentru anumiți medici această meserie este mai mult decât un simplu serviciu. Anumiți medici sunt adevărați eroi care merg dincolo de dedicare și se implică cu toată ființa în salvarea vieților pacienților!

Astfel de oameni merită toată admirația noastră!

Iată un clip despre această poveste care merită cu adevărată să fie promovată:

O bătrână de 81 de ani a găsit 20.000 de lei la gunoi, darul de nuntă al unor tineri proaspăt căsătoriți. Am luat portofelul, l-am băgat în buzunar la capot şi m-am dus la cimitir.

Deși are o pensie de doar 500 de lei, o bătrână din Prahova a găsit o geantă cu bani la gunoi în care se aflau peste 20.000 de lei

Fără să stea pe gânduri, femeia de 81 de ani a predat bunul găsit la Poliție. Cei care o pierduseră sunt doi tineri proaspăt căsătoriți care și-au pus bine o parte din banii de la nuntă. Mireasa a făcut, însă, curățenie, și a aruncat și geanta la gunoi.

Floarea Drăgan are 81 de ani și este din comuna prahoveană Păulești. Pensionara a impresionat o comunitate întreagă, după ce a găsit la gunoi o geantă cu bani și a predat-o Poliției, potrivit Știrile TVR.

„Am luat portofelul, l-am băgat în buzunar la capot şi m-am dus la cimitir. N-am putut să-i număr eu cu noră-mea. Ce zice fiu-meu: „Ţineţi-i acolo, nu umblaţi la ei, că vin eu!”

A venit el, am numărat câte 10 milioane. I-am pus pe masă, am dat drumul la televizor, am închis televizorul. Nu m-am liniştit”, a declarat Floarea Drăgan, bătrâna care a găsit geanta cu bani.

Pensionara a anunțat imediat Poliția

„Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că în geantă nu erau acte care să ducă la depistarea proprietarilor genții”, a precizat Raluca Brezean, purtătorul de cuvânt IJP Prahova, pentru sursa citată.

Păgubiții sunt doi tineri care strânseseră banii după nunta făcută în urmă cu doar trei săptămâni. Soțul i-ar fi pus bine într-o geantă, pe care soția ar fi aruncat-o fără să știe. După ce și-au recuperat bunul pierdut, tinerii căsătoriți au vizitat-o și pe Floarea Drăgan.

„Mi-a adus prăjituri, o sticlă de suc, mi-a dat şi bani. 5 milioane”, a spus Floarea Drăgan.

Potrivit legii, cei care își însușesc un bun găsit pot face până la trei luni de închisoare sau riscă o amendă usturătoare.

E putred de bogat dar nu-și găsește perechea! Oferă 10.000 de dolari oricui îi prezintă o femeie pe gustul lui!

Acum că a devenit un om de afaceri de succes, Joe Cohen își mai dorește doar o parteneră potrivită de viață. El povestește că a încercat orice, fără noroc:

,,Opresc femei pe stradă. Am încercat și în baruri, activități, evenimente. N-am avut noroc.”

Așa că, pentru a face lucrurile să funcționeze așa cum vrea el, a decis să ofere frumoasa sumă de 10.000 de dolari oricui îl ajută.

În plus, oferă și 2.000 de dolari oricui l-ar putea prezenta cuiva care i-ar putea prezenta o femeie! Folosindu-și propriul website pentru a se descrie, el pune acolo și o listă de ,,Termeni și Condiții”.

TERMENI ȘI CONDIȚII:

– Oricine poate să îmi prezinte o femeie, nici nu trebuie să te cunosc. Distribuie această postare prietenilor tăi și vei avea banii dacă sfârșesc prin a mă întâlni cu o amică de-a ta.

– Dacă distribui unui prieten care ajunge să îmi prezinte pe altcineva, tu primești 2.000 de dolari.

– Femeia trebuie să fie în Calidornia de Sud, sau să vrea să trăiască aici, nu îmi plac relațiile la distanță.

– Dacă fata mă găsește singură și nu e trimisă de cineva, îi voi da opțiunea de a-i da ei sau de a-i dona unei campanii caritabile pe care o va alege ea.

– Dacă sunt forțat să mă mut din California pentru a mă întâlni cu cineva, atunci nimeni nu mai primește nimic.

(Tot el mai spune că va plăti întreaga sumă dacă se va vedea cu succes timp de 4 luni cu femeia respectivă.)

Ce s-a întâmplat? Deocamdată anunțul lui a devenit mega-celebru și ajunge la din ce în ce mai mulți oameni. Dacă o va găsi pe aleasa inimii sale, atunci cu siguranță va afla toată lumea!

Când o familie din Londra și-a postat anunțul într-un ziar spunând că sunt în căutarea unei dădace pentru cei patru copii ai lor, nu și-au dat seama că acel anunț va cauza atât de mare interes în rândul jurnaliștilor și publicului larg.

Totuși, salariul și beneficiile care vin cu slujba sunt foarte unice și greu de ignorat. Această familie au făcut tot posibilul pentru a face slujba de dădacă cea mai atractivă.

Dar apoi am aflat că familia cu patru copii (cu vârste de 2, 5, 7 și 15), are standarde foarte înalte. De fapt, mama care a scris acest anunț a precizat:

,,Simt că e cel mai bine să fiu directă – slujba este grea. Copiii noștri învață acasă și au nevoie de atenție și supraveghere constantă, chiar și când sunt cu profesorii lor.”

Mama apoi a făcut o listă cu ce atribuții va avea bona:

Trebuie să aibă diplomă în Psihologia Copilului.
Să nu aibă copii ai ei.

Să aibă măcar 15 ani de experiență ca bonă.

Să fie dispusă să lucreze șase zile pe săptămână, de la 7 dimineața la 8 seara.

Să îi placă să zboare cu avionul și să fie dispusă să călătorească internațional, uneori chiar și de trei ori pe săptămână, fiindcă familia are case în Londra, Barbados, Cape Town și Atlanta.

Trebuie să aibă un carnet de conducere din Marea Britanie.

Ideal, să fi făcut cursuri de auto-apărare. Totuși, dacă candidata nu are acest curs, familia se oferă să i-l plătească. Acest lucru nu este negociabil.

După aceea mama a precizat și care sunt avantajele acestei slujbe:

Un salariu de 100.000 de lire pe an
Familia preferă ca dădaca să mănânce mereu cu copiii, mâncarea va fi pregătită de către bucătari celebri. Dar acest lucru nu este obligatoriu, bona își poate alege singură mâncarea.

Poate folosi automobilele familiei, inclusiv un Porsche, un Range Rover și un Maserati.

Este liberă să facă ce vrea cu timpul ei liber. Totuși, familia trebuie să precizeze: băutul în exces și ingerarea de substanțe interzise nu vor fi tolerate și vor fi pedepsite prin concediere imediată.

Mama a postat acest anunț pe un site din Marea Britanie și a spus că nu se aștepta ca acesta să primească atât de multă atenție din partea presei internaționale. Presupun că toată lumea este uimită de stilul de viață al acestor oameni…

Peste 1.000 de femei și-au depus CV-urile pentru această slujbă și, nu cred că mai e nevoie să menționăm, toată lumea e curioasă cine va fi norocoasa care va primi această slujbă de vis. Sau de coșmar?

Primele imagini de la înmormântarea actriței Tamara Buciuceanu Botez! Va fi înhumată la cimitirul Sf Vineri, lângă soțul ei

Tamara Bucuiuceanu Botez, înmormântată azi la cimitirul Sf Vineri, lângă soțul ei, așa cum și-a dorit.

Update 14.00 Cortegiul funerar a ajuns la cimitir. Tamara Buciuceanu va fi înmormântată cu onoruri militare, iar pe sicriu a fost pus drapelul României.

În spatele sicriului au fost mereu apropiații actriței, nepotul Mihai Constantin, alături de copiii lui, actrița Emilia Popescu.

Update 13.30. Puțin după ora 13.00, sicriul a fost scos din biserică, în aplauzele celor prezenți. Slujba s-a încheiat, iar lumea se îndreaptă spre cimitirul Sf Vineri.

Update 11.30. Vineri dimineață, sicriul cu trupul actriței Tamara Buciuceanu Botez a fost luat de la Teatrul Bulandra și dus la Boserica Sf Gheorghe, unde va avea loc slujba de înhumare.

Nepotul actriței, actorul Mihai Constantin, urmașul acesteia, se ocupă de tot, el a însoțit cortegiul funerar de la teatrul la biserică.

Tamara Buciuceanu a fost depusă joi la Teatrul Bulandra, chiar pe scenă, unde a primit ultimele apaluze. A fost o zi tristă și emoționantă în același timp!

Astăzi, are loc înmormântarea. Aceasta este programată în jurul prânzului.

În fața Teatrului Bulandra, care a fost ”tapetat” cu pozele marii actriței au fost depuse multe lumânări și flori.

Cei care au admirat-o pe marea actrița Tamara Buciuceanu au făcut, pe trotuar, o inimă din candele arzând.

Tamara Buciuceanu va fi înmormântată în Cimitirul Sf Vineri, așa cum și-a dorit, pentru a fi alături de soțul său și de părinți.

Actrița Tamara Buciuceanu trăia singură de mulți ani, după ce rămăsese văduvă. Marea actriță a fost căsătorită timp de 34 de ani cu medicul anestezist Alexandru Botez, care a decedat în 1996.

Tamara Buciuceanu a murit la spital, la vârsta de 90 de ani

Tamara Buciuceanu a murit marți, la Spitalul Elias. Actrița în vârstă de 90 de ani fusese internată la începutul lunii cu probleme de respirație.

După o perioadă în care starea acesteia a fost stabile, iar veștile de la medici erau bune, Tamara Buciuceanu a avut o cădere, a trebuit să fie intubate, iar câteva ore mai târziu, reprezentanții spitalului anunțau decesul acesteia.

Update 13.30. Puțin după ora 13.00, sicriul a fost scos din biserică, în aplauzele celor prezenți. Slujba s-a încheiat, iar lumea se îndreaptă spre cimitirul Sf Vineri.

Update 11.30. Vineri dimineață, sicriul cu trupul actriței Tamara Buciuceanu Botez a fost luat de la Teatrul Bulandra și dus la Boserica Sf Gheorghe, unde va avea loc slujba de înhumare.

Nepotul actriței, actorul Mihai Constantin, urmașul acesteia, se ocupă de tot, el a însoțit cortegiul funerar de la teatrul la biserică.

Tamara Buciuceanu a fost depusă joi la Teatrul Bulandra, chiar pe scenă, unde a primit ultimele apaluze. A fost o zi tristă și emoționantă în același timp! Astăzi, are loc înmormântarea. Aceasta este programată în jurul prânzului.

În fața Teatrului Bulandra, care a fost ”tapetat” cu pozele marii actriței au fost depuse multe lumânări și flori.

Cei care au admirat-o pe marea actrița Tamara Buciuceanu au făcut, pe trotuar, o inimă din lumanri.

+